|
|
|
Concluzii
În încheiere se desprinde concluzia ca zona Bâlea spre deosebire de alti masivi, datorita elementelor sale specifice de clima si relief detine un sezon extins de practicare a sporturilor de iarna. Începutul sezonului de iarna se situeaza – asa cum am aratat – în jurul datei de 15 decembrie, iar sfârsitul aproximativ în 30 iunie, când începe sezonul de vara. Se poate deci conta, în conditiile de înzapezire ale unei ierni normale, pe circa 6 luni de practicare a schiului si implicit a sporturilor de gheata.
În ceea ce priveste cabanele existente, se degaja interesul pentru amplasarea lor în partea înalta a muntelui (cabana Bâlea Lac este mai solicitata decât cabana Bâlea Cascada). De aici rezulta necesitatea de a asigura o capacitate de cazare cât mai mare în apropierea crestei, sau baze mai îndepartate dar legate de creasta prin mijloace rapide si economice de transport.
Organizarea si întretinerea pârtiilor trebuie întocmita si urmarita de asa maniera încât sa permita viitorului serviciului specializat de pârtii al zonei sa efectueze orice fel de modificari dictate de schimbari meteorologice asigurând pe largul ecart altitudinal ce îi sta la dispozitie satisfacerea elastica a necesitatilor impuse de practicarea schiului si celorlalte sporturi.
Un alt element de mare importanta ce decurge din analiza efectuata este faptul ca instalatiile de transport pe cablu trebuie sa raspunda formei de functionare a pârtiilor din zona Bâlea si anume:
ele trebuie sa poata satisface transportul schiorilor în conditiile folosirii pârtiilor de început de sezon, situate în zona medie altitudinala si mai reduse ca lungime
sa asigure transportul pe întregul ecart altitudinal al fondului schiabil aflat în plin sezon
sa raspunda necesitatilor unui ecart redus cum ar fi zona superioara, pentru schiul de primavara si pentru sfârsitul de sezon
Mentionam ca pâna în prezent în zona Bâlea se folosesc pârtiile de sus a traseelor care, situate fiind în golul alpin nu au necesitat nici un fel de amenajari.
|
|
