|
|
|
COMUNA CIRTISOARA
1. Asezare:
Comuna Cirtisoara este situata la sud-estul judetului Sibiu , in mijlocul tarii Oltului, la poalele muntiilor : Arpasel, Balea, Valea Doamnei si Laita
La Est se invecineaza cu satul Arpasul de Sus , apartinator comunei Arpasul de Jos
La Vest cu hotarul satului Scorei, apartinator comunei Porumbacu de Jos.
La Sud cu judetul Arges , iar la Nord cu hotarul comunei Carta .
Teritoriul comunei are suprafata de 8.576 ha . In forma alungita pe directia Nord-Sud , fiind traversata pe axul longitudinal de apa cristalina a raului Balea si de soseaua Transfagarasan ( DN 7c)
Populatia comunei in prezent este de 1241 locuitori . Daca facem o evaluare a evolutiei comunei pe o
perioada mai lunga de timp , se constata de la an la an o descrestere destul de pronuntata . Daca in anul 1939 populatia comunei era de 2080 suflete (adresa nr. 1429 / 12.11.1939) astazi avem cu mult mai putine suflete . Factorii care au determinat scaderea in timp a populatiei au fost conjucturile economice specifîce perioadelor respective .
Departarea comunei fata de capitala judetului Sibiu este de 52 km , de centrul de polarizare Avrig 22 km , iar fata de orasul Fagaras 34 km si de orasul Victoria 20 km , ambele orase fiind situate in partea estica .
Cea mai apropiata statie CFR este halta Cirta ,situata la 6 km pe soseaua Transfagarasan ( si 4 km pe calea de hotar Cirtisoara- Cirta) . La o distanta de 8 km se afla gara Arpasu de Jos , folosind soseaua Transfagarasan , dar si drumul comunal nr. 48 , Cirtisoara — Arpasul de Jos .
Drumul comunal nr. 49 face legatura intre comuna Cirtisoara si Arpasul de Sus.
Baza economica a comunei o formeaza agricultura .
2. Date generale .
Comuna Cirtisoara este situata pe ambele maluri ale raului Balea (paraul Cirtisoara ) in lungime de 23 km , ce izvoraste din Lacul Balea si are afluenti Paraul Valea Doamnei si Laita ce izvoraste de sub Vr. Negoiu-2536m , sub denumirea de paraul Cirtisoara , care se varsa in raul Olt.
Pana in anul 1968 comuna a fost compusa din doua sate surori Streza si Oprea Cirtisoara .Asezarea de pe malul drept al raului Balea se numea Streza, iar cea de pe malul stang Oprea .In urma noii reorganizari teritorial -administrative ambele s-au contopit intr-unul singur cu numele de Cirtisoara.
In unele acte din prima parte a sec.al XIII - lea se amiteste de doua asezari cu numele Cirta , ambele locuite de romani . Este vorba de comuna Cirta situata pe malul stang al raului Olt si de Cirtisoara . In anul 1932 Cirtisoara apare sub denumirea de Cirta romaneasca ( Kerch Olachorum ) spre a se deosebi de Cirta de pe malul stang al Oltului , ce a fost colonizata cu sasi adusi din Flandra .
Atat Streza cat si Oprea Cirtisoara in trecut faceau parte din zestrea fostei Manastiri cisterciene din Cirta .Locuitorii satelor in majoritatea lor erau iobagi, dar darzi, pastrandu-si cu sfintenie obiceiurile, credinta si graiul strabun .
In perioada feudalismului Streza si Oprea Cirtisoara au facut parte din vestita Tara a Fagarasului , care a avut un rol important in trecutul Tarii Romanesti cat si al Ardealului . De Fagaras e legata traditia intemeierii Tarii Romanesti si mult timp Tara Fagarasului a fost stapanita de domni munteni. In anul 1391 Mircea cel Batran a construit o manastire ortodoxa langa comuna Cirtisoara.
In actul de danie a lui Radu cel Frumos din 17 mai 1473 , domn al Tarii Romanesti , doneaza unor slujbasi de-ai lui o serie de sate din Tara Fagarasului, printre care e amintita si Cirtisoara.
In luna octombrie a anului 1599 ,in aceasta comuna ,Mihai Viteazu a facut un penultim popas inainte de inceperea bataliei de la Selimbar .
Pana in anul 1848 satele Streza si Oprea Cirtisoara au facut parte din domeniul familiei nobiliare Teleki . Dupa desfintarea iobagiei stapanirea asupra acestor sate a incetat.
Documentar comuna este atestata din sec.al XIII- lea ( Anuarul Institutului de istorie din Cluj-Napoca tomul VII - 1964 , pag.317).
Pe hotarul comunei au existat pana la mijlocul sec.al XlX-lea o manufactura de sticla , sus pe lunca raului Balea- Glajerie , ce produceaobiecte din sticla ce se exporta in marea ei majoritate , iar la confluenta raului Balea cu Laita a existat o raoara de hartie , ambele au fost proprietatea familiei nobiliare Teleki.
In comuna avem doua biserici monumente istorice , construite in primele doua decenii ale sec.al XlX-lea . Sunt monumete istorice cu nr.2710 si 2711 , pentru pictura in fresca executata de fratii Grecu din Sasauj , cei care au zugravit o sumedenie de biserici in tara Oltului.
Ambele biserici sunt construite in stil romantic in forma de nava , impartite in trei parti: pronaos , naos si altar . Turnul cu cate duoa clopote se afla in partea de vest si face corp comun cu biserica .
La poalele padurii pe locul numit "Gura Secii" a existat pana in anul 1761 o manastire de calugari , ce a fost arsa din ordinul dat de catre generalul Bucow, cu ocazia fortarii ortodoxilor de-a trece la catolicism.
Astazi pe acelasi loc se inalta o frumoasa manastire de maici , impreuna cu toate acareturile necesare bunei functionalitati a unei manastiri.
Exista deasemeni in comuna o biserica Romano-Catolica si o biserica reformata, ambele trecute in patrimoniul Bisericii Ortodoxe in baza art.37 a legii cultelor din anul 1948. Biserica reformata se afla in ingrijirea cultului Adventist si este bine intretinuta. Biserica Romana- Catolica se afla intr-o stare de degradare avansata , intrucat ortodoxii abia cu mare greutate pot intretine lacasurile lor . In legatura cu acest lacas de cult , am solicitat fostilor proprietari de a se prezenta spre a li se retroceda biserica.
Pana in anul 1947 in comuna a functionat o banca pupulara, societate pe actiuni , care a luat fiinta in anul 1905 cu un capital social de 20.000 de koroane .
Banca a fost prospera si a contribuit la bunastarea actionarilor si a tuturor locuitorilor comunei . In prezent noul primar al comunei Sari Paulian are in programul sau reinfiintarea bancii "Cirtisoreana" asa cum avea numele la data infiintarii .
Dupa desfiintarea iobagiei in Cirtisoara a luat fiinta Ocolul Silvic ce a administrat padurile fostei familii nobiliare Teleki si in general toate padurile proprietate de stat de la comuna Porumbacu de Sus pana la Zarnesti.
Sediul ocolului silvic a fost construit in jurul anului 1900 pe locul unde in trecut exista castelul familiei nobiliare . In prezent in aceasta cladire se afla primaria comunei , in mijlocul unei gradini cu o suprafata de 10.000 mp . In planul de lucrari al actualului consiliu local se afla si renovarea cladirii si amenajarea gradinei spre a I se reda farmecul si frumusetea de odinioara.
Scolile primare,
in comuna au fost scoli confesionale inca de pe timpul mitropolitului Andrei Saguna , scoli ce functionau pe langa bisericile ortodoxe. Aceste scoli erau intretinute cu mari cheltuieli de catre locuitorii comunei . In comuna a functionat doua scoli confesionate in localurile parohiale. Intre 1866- 1880 ca invatatori in aceste scoli au fost : Pavel Monea absolvent a trei clase gimnaziale , Titu Banciu si Matei Folea .
In anul 1894 autoritatile maghiare au construit o cladire pentru scoala de stat, corespunzatore din toate punctele de vedere , care era frecventata de un numar de 95 elevi . Prin infintarea scolilor primare de stat cu predarea limbii maghiare , se urmarea inchiderea scolilor confesionale , in care se preda limba romana .
In prezent exista doua localuri de scoala foarte bune ,cu opt sali de clasa, plus doua sali pentru gradinita de copii . Scoala este dotata cu laboratoarele necesare desfasurarii procesului de invatamant, sala atelier si doua magazii pentru depozitarea materialelor didactice .
In anul de invatamant 1999/2000 scoala a avut un numar de 140 elevi in clasele I-VIII si 60 de copii la gradinita , fiind incadrata cu 11 cadre didactice .
In localul de scoala nr. 2 se afla si o sala pentru camin cultural cu scena fixa,, camere pentru culise etc. In vederea desfasurarii in bune conditii a diferitelor activitati educative. In ultimii zece ani , activitatea cultural-educativa a stagnat foarte mult, insa elanul de care da dovada noul consiliu ales , activitatea se va relua in curand .
Vechiul local de scoala ce a fost construit in anul 1894 , a fost adaptat pentru desfasurarea diferitelor manifestari : nunti, boteze, mese festive etc.
a luat fiinta in anul 1969 , in cadrul scolii populare de arta Sibiu , fiind condus cu multa competenta si pricepere de d-na Silvia Candulet . Acest cerc avea ca eleve fetite intre 9 - 15 ani , dar si mai mari si chiar femei casatorite . Produsele obtinute in urma tesutului si cusutului a obtinut premii la toate expozitiile organizate , iar la faza pe tara a obtinut premiul 1 .
Dupa o intrerupere de mai multi ani , acest cerc a fost redeschis si functioneaza tot in cadrul scolii populare de arta Sibiu , fiind condus de catre d-na Solomon Valerica , care este si custodele muzeului satesc.
Circumscriptia sanitar-umana,
A luat fiinta in anul 1957 , iar ca doctor a fost Szekely Balint si o asistenta medicala . Activitatea medicala se desfasoara intr-un local corespunzator , ce are sala de consultatii, de tratamente si mobilierul necesar. In cadrul acestui dispensar se afla si locuinta corespunzatoare a medicului , cu apa curenta , electricitate, baie si in curand si cu gaz pentru incalzit.
Comuna este deservita in prezent de catre dr. Morariu Silviu , de la dispensarul Arpasu de Sus , si de dr. Muntiu Ioan , de la dispensarul Cirta. In comuna avem permanent un cadru mediu sanitar, in persoana d-rei Stanciu Livia .
Exista in comuna un numar de 32 gospodarii de rudari , ce confectioneaza diferite unelte din lemn de uz casnic si gospodaresc : furci, vase, cosuri din nuiele etc.
Pana in anul 1950 am avut si un vestit cerc de mesteri ceramisti ( olari) care aprovizionau cu produsele lor multe gospodarii din Tara Fagarasului si din partea dreapta a Oltului. Erau prezenti la toate targurile si balciurile ce aveau loc in diferite localitati, cu carele incarcate cu oale . Din cauza lipsei de zmalt si a dezinteresului manifestat de organele puterii de stat in anul 1950 activitatea lor a fost intrerupta .
Muzeul satesc,
Avand la indemana bogata zestre material - culturala- populara , lasata de inaintasii nostri prin stradania dl. Traian Cindulet, in cadrul primei editii a festivalului "Cibinium " din anul 1968 , ajutat fiind de regretatul preot Scorobet Liviu , de Blendea Gheorghe fost primar ,si Neagoe Rodian tehnician veterinar , a luat fiinta muzeul satesc . In el sunt reprezentate diferite genuri ale artei populare locale , ca : ceramica, pictura pe sticla, lazi rudaresti de zestre , produse ale fostei manufacturi de sticla de la Glajerie , iar o camera este destinata marelui patriot Badea Cartan .
Obiectele expuse la muzeu , o partea au fost donate de locuitorii comunei , iar o buna parte achizitionate prin efortul material al lui Traian Cindulet.
In curtea muzeului am transferat din alta parte a satului o gospodarie taraneasca ce dateaza de la mijlocul sec.al XIX -lea , achizitionata de catre muzeul Brukenthal , prin aportul deosebit adus de catre fostul director al muzeului regretatul Cornel Irimie , de catre dl. Corneliu Bucur directorul
muzeului Astra Sibiu , prof.Palada Stefan , Pop Constantin si alti salariati ai muzeului Brukenthal , care in acea perioada au acordat permanent asistenta tehnica in amenajarea muzeului.
Casa taraneasca are trei incaperi: tinda, casa dinainte si celarul, fiecare incapere fiind dotata cu mobilierul specific bunei sale functionalitati existent in perioada respectiva.
Sura are patru despartituri: susopul, unde se afla cotetele pentru porci si locul de acces al animalelor la grajd, grajdiul, loc de adapost al animalelor pe timp de iarna (bivoli, vaci, cai ).A treia despartitura este sura unde se pastreaza uneltele mari pentru munca campului: carul, plugul, grapa, rotile etc, iar ultima despartitura se numeste feldera, loc pentru adapostul oilor pe timp de iarna.
Ambele constructii au acoperisul in patru ape si sunt acoperite cu paie din secara.Un astfel de acoperamant, daca e bine facut dureaza cca.20 de ani.
E micut acest muzeu, dar pentru comuna Cartisoara este foarte mare.El reprezinta un omagiu adus inaintasilor nostri si speram ca pentru urmasii nostri sa fie o istorie vie a dezvoltarii sociale si a luptei pentru afirmarea nationala a locuitorilor acestei comune.
Datorita lipsei fondurilor necesare, dar si a indiferentei celor in drept, in ultimii ani , acest muzeu s-a paraginit.Casa , pavilionul expozitionar necesita urgent reparatie capitala si adaptarea celorlalte sali in vederea extinderii spatiului expozitional cu noi obiecte existente in magazia muzeului si a celor ce urmeaza a se mai achizitiona.
Renovarea surii, care in prezent se afla in stare de ruina si completarea
spatiilor ei, cu obiectele care au existat in ele.
Readucerea acoperamantului casei cu paie de secara, specific perioadei
de la mijlocul sec. al XlX-lea.
Imprejmuirea gradinei cu gard din scandura de brad si amenajarea
parcului din fata casei cu ronduri de flori.
Personalitati proeminente ale comunei
Locuitorii acestei comune , in toate perioadele au dat dovada de un inalt simt patriotic, de o dragoste fierbinte fata de tara.Asa se explica faptul, ca din randul lor au iesit patrioti cum au fost:
1. BADEA CARTAN (Gheorghe Cartan )
-nascut in framantatul an 1849 al prefacerilor sociale, in casa unor tarani saraci, fosti iobagi pe mosia contelui Teleki.De mic a fost obligat sa munceasca pentru a-si castiga bucata de paine.De cand se topea zapada si pana cadea alta se ducea cu animalele la pasune.Din aceasta cauza nu a putut
urma nici o clasa primara.Cand a fost mai mare se ducea cu oile in pasunea alpina si acolo de la ciobanii mai in varsta a aflat pentru prima data ca dincolo de crestele muntilor se afla tot romani, frati de-ai nostrii, de aceiasi limba si lege si ca acolo se afla unele locuri unde oile pot pasuna si pe timp de iarna.
In anul 1867, la varsta de 18 ani, in tovarasia lui Ion Cotiga, a trecut muntii in Tara Romaneasca impreuna cu oile lor.Ion Cotiga era fiu de subprefect, absolvent de liceu si a doi ani de universitate a fost primul dascal al lui Badea Cartan.In tovarasia lui, timp de 10 ani, a invatat sa scrie si sa citeasca.A invatat pe de rost istoria imperiului roman si istoria romanilor.Dragostea de carte, de istorie, crestea necontenit, impreuna cu dragostea de tara, dragoste care s-a transformat in fapte de daruire totala pentru tara si neamul sau aflat sub stapanire straina.In anul 1877 a donat turma sa , de aproape 1000 de oi, armatei romane si s-a inrolat ca voluntar in razboiul de independenta al Romaniei.
A calatorit mult pe jos in tara si in strainatate.A vizitat toate locurile unde domnii Tarii Romanesti si ai Moldovei au purtat razboaie.A fost de trei ori la Roma pe jos spre a vedea columna lui traian si alte marturii despre originea latina a poporului nostru .A fost in Franta, Elvetia, Germania, Spania, Belgia, Grecia si la Ierusalim.
Prima calatorie la Roma a facut-o in ianuarie - februarie 1896 si a durat 43 zile.Ajuns in Roma s-a odihnit la Columna lui Traian unde a presarat un pumn de pamant si de graunte, duse in traista sa, din curtea parinteasca .Dimineata a fost gasit dormind de catre un sergent de strada, care a exclamat plin de mirare: "A cazut un dac de pe columna" , intrucat imbracamintea sa era exact ca a dacilor sculptati pe columna.
A fost gazduit la ambasada Romaniei din Roma, iar Duiliu Zamfirescu, ministrul nostru I-a dat un insotitor si a vizitat monumentele istorice mai importante din oras.A fost prezentat parlamentului si senatului italian si a legat o stransa prietenie cu primarul Romei.
A doua calatorie la Roma a facut-o in anul 1897 cand a vizitat si Parisul.A fost oaspetele studentilor romani ce studiau in Franta , dar si al studentilor francezi, carora printre altele le-a spus: "Nu stiti ce soarta am avut noi romanii.A trebuit sa facem singuri fata navalirii popoarelor barbare.La adapostul nostru voi ati avut timp de v-ati cultivat si v-ati intarit.A sosit acum timpul sa ne dati o mana de ajutor sa ne unim intr-o singura tara."
A treia calatorie a facut-o la Roma in luna octombrie a anului 1899, cu ocazia Congresului Orientalistilor, cand I-a revenit frumoasa misiune de a purta si depune la Columna lui Traian, coroana de lauri oferita in dar de
delegatia romana.Profesorul maghiar Ovary, in conferinta prezentata la acel congres, a negat existenta romanilor pe aceste locuri, precum si originea latina a poporului nostru.Ca argument , delegatia romana, a prezentat pe Badea Cartan , care in portul sau stramosesc pus alaturi de dacii reprodusi de pe columna, ciobanul din Carpati, era cu adevarat urmas direct in carne si oase al dacilor de pe columna, ceea ce a reprezentat pentru participantii la Congres , un document viu despre originea daco-romana a poporului roman si continuitatea lui pe pamantul strabun.
Dar cel mai mare serviciu pe care Badea Cartan 1-a adus neamului sau, a fost acela ca a raspandit in Ardeal, carti scrise in limba romana.Peste munti, cu mari greutati, pe carari numai de el stiute, a carat in desagii sai peste 250.000 exemplare, in greutate totala de peste 20 tone.
Aceasta munca de ridicare culturala a romanilor Transilvaniei nu era pe placul autoritatilor maghiare, din care cauza toata viata sa a fost urmarit, arestat, iar cartile confiscate si distruse.Numai in anul 1905 capitanul orasului Brasov, a dispus confiscarea a 76.621 exemplare de carti, ziare si reviste, incarcate pe patru care, le-a dus in Brasov si le-a ars la fabrica de caramida, iar Badea Cirtan a fost arestat si condamnat la inchisoare ca agitator .Procesul ce a avut loc la acea data a fost redat in paginile revistei Astra ce a aparut in Brasov in anul 1983.
Pentru realizarea scopului sau, de ridicare culturala a romanilor Transilvaneni, Badea Cartan a depus eforturi supraomenesti. In primavara anului 1911, simtindu-se bolnav si epuizat fizic, s-a retras la Poiana Tapului, unde sotia prietenului sau generalul Lahovary, ia oferit adapost si ingrijirile necesare . La 7 august 1911 si-a incheiat nobila sa misiune pe acest pamant. Scriitorul Mugur Gheorghe , care ia privegheat ultimele clipe din viata , ia spus: "Bade Gheorghe esti un erou .Ai luptat toata viata ca nimeni altul, pentru tara si poporul ramanesc. Urmasii nu te vor uita ".
Conform dorintei sale a fost inmormantat in cimitirul din Sinaia , in mormant liber romanesc, iar pe crucea ce-I strajuieste mormantul , se afla urmatoarea inscriptie: " Aici doarme Badea Cartan visand intregirea neamului sau".
Badea Cartan a fost un adevarat erou, stiind fiind ca adevaratii eroi merg pana la sacrifîciul suprem , pentru atingerea scopului lor nobil superioare obstii din care fac parte ,si Badea Cartan asa a facut . Se cuvine deci ca istoricii nostri sa aseze faptele lui Badea Cartan in paginile istoriei timpului sau . Daca Mos Ion Roata pentm niste cuvinte intelepte rostite in divanul Moldovei, a devenit nemuritor, cu atat mai mult Badea Cartan, care nu a stat in fotoliul parlamentar, nu o zi si nici un an , ci toata viata a fost
devotat trup si suflet inchegarii unitatii nationale si a ridicarii culturale a romanilor.
2.MATEI SI FIUL SAU IOAN PURACARIU( zisi ai Tamforii)
In comuna Cirtisoara sa nascut , a trait si a creat opere de o mare valoare artistica , pictorii populari pe sticla Matei si fiul sau Ioan . In picturile lor se manifesta acel spirit al dorintei de libertate si al impotrivirii fata de asupritori. Surprinzand elemente semnificative din viata satului , lucrarile ofera o imagine sugestiva despre evolutia sa pana in zilele noastre . Este o mandrie a noastra ca operele acestor pictori-zugravi , sunt asezate la locul de cinste in multe muzee si colectii particulare din tara si strainatate .
Matei sa nascut in anul 1836, ca fiul al unui taran iobag de pe mosia contelui Teleky . Cei care 1-au cunoscut il descriu ca un om mic de statura , bolnavicios , avea gusa si era un pic schiop . Purta plete lungi cu carare pe mijlocul capului. A avut doi copii : Ioan ,care a pictat impreuna cu dansul si Matei, care a emigrat in America si nu s-a mai intors .
Matei a pictat pana in ajunul mortii sale ce a servenit la 24.01.1906 . Este inmormantat in cimitirul bisericii cu hramul "Sf. Nicolae", dar nu se mai stie mormantul .
Dintre miile de piese lucrate in aproape jumatate de veac, cu pasiune, cu fantezie, si multa caldura , unele, in mica parte se gasesc expuse in muzeul satesc din comuna , o alta parte se mai gasesc in casele cetatenilor din comuna, dar si din alte localitati . O buna parte a intrat in colectiile particulare si muzee din alte localitati . Cele mai multe insa s-au distrus datorita neglijentei posesorilor, in manipularea lor .
3.Haiducul ANDREI BUDAC
S-a nascut la 20 iulie 1873 , ca al treilea fecior in familia lui Zenovie si Elisafta Budac . La varsta de 18 ani a trecut muntii in Tara Romaneasca si nu peste mult timp s-a auzit ca este capetenia unei cete de haiduci, ce prada si jefuia pe cei bogati . Timp de 20 ani a haiducit in fmntea unei cete de 12 voinici, atat in Tara Romaneasca cat si in Transilvania . A luat parte la revolta taranilor din 1907 , fiind arestat si intemnitat la Cimpulung Muscel, considerat ca agitator. A evadat din inchisoara si impreuna cu tovarasii sai a actionat in Transilvania .
Era un barbat voinic, statura de urias si putere de Hercule . Privirea patrunzatoare , crunta ce impunea tacere si respect celor din preajma lui.
|
|
BluePink 